Definire de concepte

1. Curriculum – concept cheie nu numai în ştiinţele educaţiei dar şi în cadrul practicilor educaţionale contemporane. Reprezintă ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar. În sens restrâns, curriculum-ul cuprinde ansamblul acelor documente şcolare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevului.

2. Arie curriculară – un grupaj de discipline care au în comun anumite obiective de formare. Ele se modifică în funcţie de vârsta elevilor şi specificul ciclurilor curriculare.

3. Curriculum la decizia şcolii (CDS) – ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare pe care fiecare şcoală le propune în mod direct elevilor săi în cadrul ofertei curriculare proprii. La nivelul planurilor de învăţământ, CDS reprezintă numărul de ani alocaţi şcolii pentru construirea propriului proiect curricular.

4. Discipline opţionale – reprezintă pentru învăţământul obligatoriu, acea varietate de CDS ce constă într-o nouă disciplină şcolară; aceasta presupune elaborarea în şcoală a unei programe cu obiective şi conţinuturi noi diferite de acelea existente în programele de trunchi comun.

5. Plan cadru de învăţământ – reprezintă documentul reglator esenţial care jalonează resursele de timp ale procesului de predare-învăţare. Planurile cadrul oferă soluţii de optimizare a bugetului de timp pe de o parte sunt cuprinse activităţi comune tuturor elevilor din ţară în scopul asigurării egalităţii de şanse a acestora; pe de altă parte este prevăzută activitatea pe grup de elevi în scopul diferenţierii parcursului şcolar în funcţie de interesele, nevoile şi aptitudinile specifice ale elevilor.

6. Trunchi comun – reprezintă numărul de ore care trebuie parcurse în mod obligatoriu de către toţi elevii unei clase pentru o anumită disciplină. Acest număr de ore este alocat prin planurile-cadrul de învăţământ şi asigură şanse egale în educaţie.

7. Competenţele – reprezintă  ansambluri structurale de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare. Acestea permit identificare şi rezolvarea în contexte diverse a unor probleme caracteristice unui domeniu:

a) competenţe generale – se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata învăţământului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a orienta demersul didactic către achiziţii finale dobândite de elev prin învăţare;

b) competenţe specifice – se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe parcursul unui an şcolar. Ele sunt derivate din competenţe generale, fiind etape în dobândirea acestora. Competenţelor specifice li se asociază prin programă unităţi de conţinut.

8. Obiectivele  cadru – sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate şi complexitate. Ele se referă la formare unor capacităţi şi aptitudini generate de specificul disciplinelor şi sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu. Obiectivele cadrul au o structură comună pentru toate disciplinele aparţinând unei arii curriculare şi au rolul de a asigura coerenţa în cadrul acesteia.

9. Obiectivele de referinţă – sunt obiective care specifică rezultatele aşteptate ale învăţării le finalul unui an de studiu şi urmăresc progresia în formarea de capacităţi şi achiziţia de cunoştinţe ale elevului de la un an de studiu la altul.

10. Curriculum nucleu – numărul minim de ore de la fiecare disciplină obligatorie prevăzută în planurile cadru de învăţământ. Reprezintă unicul sistem de referinţă pentru diversele tipuri de evaluări şi examinări externe şi pentru realizarea standardelor curriculare de performanţă.

11. Schemă orară – modalitatea concretă prin care clasele şi şcolile îşi stabilesc programul pe baza unor opţiuni.

12. Programele şcolare – documentele care stabilesc obiectivele cadru, obiectivele de referinţă, exemplele de activităţi de învăţare, conţinuturile învăţării precum şi standardele curriculare de performanţă prevăzute pentru fiecare disciplină existentă în planul – cadru  de învăţământ.

13. Finalităţile pe niveluri de şcolarizare – constituie o detaliere a finalităţii de învăţământ pentru diversele niveluri ale acestuia; descriu specificul fiecărui nivel de şcolarizare din perspectiva politicii educaţionale. Reprezintă un sistem de referinţă atât pentru elaborarea programelor şcolare cât şi pentru orientarea demersului didactic la clasă.